de Robert J. Tamasy
În cartea sa, ’’7 Obiceiuri ale Oamenilor Eficienţi’’, Stephen Covey numeşte al şaptelea obicei ’’ascuţirea fierăstrăului.’’ În esenţă, aceasta înseamnă să te opreşti din efortul pe care-l faci în activitatea ta şi să-ţi oferi posibilitatea de a experimenta o reîmprospătare într-unul sau mai multe din cele patru domenii esenţiale ale vieţii: fizic, mental, socio-emoţional şi spiritual.
Pentru a ilustra acest principiu, Covey povesteşte despre un om care, umbând prin pădure, aude zgomotul făcut de un fierăstrău cu care cineva tăia lemne. Apropiindu-se, iubitorul de natură a văzut un om care se chinuia, transpirat, să taie un copac înalt.
“Ce faci?” îl întreabă pe tăietor. “Tai acest copac, nu vezi?” îi răspunde acesta.”Vreau să spun că mi se pare că trudeşti din greu. De cât timp faci acest lucru?” „De două ore.”
„Şi de ce nu te opreşti să ascuţi fierăstrăul? Vei lucra mai rapid şi mai uşor.”
„Nu am timp de aşa ceva – trebuie să dobor copacul ăsta!”
În Vechiul Testament din Biblie găsim un exemplu asemănător, care ne arată cum putem fi mai eficienţi:”Când se toceşte fierul, şi rămâne neascuţit, trebuie să-ţi îndoieşti puterile; de aceea la izbândă ajungi prin înţelepciune.” (Eclesiastul 10:10).
Există multe feluri în care se poate ’’ascuţi fierăstrăul”: instruirea suplimentară; întoarcerea la şcoală pentru a învăţa cum se face acea muncă mai bine; citirea unor cărţi din domeniul respectiv. Cineva spunea: „A încerca să faci un lucru fără a avea îndemânarea şi unelte necesare este ca şi când ai tăia un lemn cu un topor tocit. Dacă îţi lipseşte îndemânarea şi uneltele sunt tocite, ascute-le prin instruire şi practică.”
O metodă de ’’ascuţire’’, deosebit de benefică, însă respinsă de mulţi, este odihna. “Nu am timp” ne spunem nouă înşine sau celor care ne întreabă. Sunt prea multe de făcut. Mă odihnesc după ce termin.”
“Cu cât mă grăbesc mai tare, cu atât rămân mai mult în urmă!’’ spunea altcineva. Şi într-adevăr, când muncim mai mult şi mai repede, epuizarea fizică, mentală, emoţională sau spirituală va diminua rezultatele efortului nostru. Odihna – o scurtă pauză, un pui de somn, o zi liberă sau chiar o vacanţă – ne pot reface energia, reînnoi spiritul şi reînvia optimismul.
Unii cred că Dumnezeul Bibliei le cere oamenilor să lucreze în mod continuu, însă învăţăturile din Scripturi ne arată în mai multe locuri cât de importantă este odihna. Vorbind despre Creaţie, Biblia afirmă că “În ziua a şaptea Dumnezeu Şi -a sfârşit lucrarea, pe care o făcuse; şi în ziua a şaptea S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse” (Geneza 2:2). “Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pământul şi marea, şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit” (Exod 20:11).
Una dintre cele 10 porunci este “Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti” (Exod 20:8). Aceasta nu este însă văzută ca o restricţie, Isus declarând mai târziu că “Sabatul a fost făcut pentru om, iar nu omul pentru Sabat” (Marcu 2:27). Din perspectiva lui Dumnezeu, odihna nu este doar bună – ci şi necesară pentru o viaţă roditoare, productivă.
În timpul cât a trăit Isus pe pământ – în ciuda unor solicitări copleşitoare – El se retrăgea adesea din mijlocul mulţimilor pentru a se odini. În 1 Petru 2:21 găsim scrise următoarele cuvinte: “…fiindcă si Cristos a suferit pentru voi, şi v-a lasat o pildă, ca sa călcaţi pe urmele Lui.” Putem trage de aici concluzia că odihna, atunci când suntem obosiţi sau epuizaţi, este una dintre modalităţile prin care ’’putem călca pe urmele Lui.”